Toplita este situatã în extremitatea nordicã a judetului Harghita, pe cursul superior al Muresului, la o altitudine de 650 m deasupra nivelului mãrii. Asezarea este inconjuratã de muntii Gurghiului, Giurgeului si Cãlimani. Cele mai apropiate orase sunt Borsec 26km, Gheorgheni 38 km, Reghin 69 km.
În 1567 Petrichevich Horváth Kozma a pus bazele asezãrii aducãnd 3 familii de tãrani moldoveni pe mosia lui Bánffy Pál, micul sat a fost botezat Taplócza.
Taplócza a "suferit" mai multe schimbãri de nume in deceniile urmãtoare: Taplócza, Toplicza, Gyergyó-Toplicza, din data de 1 febr. 1861 Oláh-Toplicza, apoi de la 1 ian. 1907 Maroshévíz pânã în 1918, de când se numeste Toplita Românã, desi documentele oficiale, incã contin si numele de Maroshévíz lângã aceasta.
Aceastã regiune a fost proprietatea Banului Simon pânã în 1228, iar incepând cu acest an trece pe mâna familiei Bánffy, care reuseste sã-si pãstreze uriasele mosii pânã în 1945. În 1658 asezarea a fost în totalitate distrusã de cãtre o "armata" de moldoveni condusi de Pintea, in drumul lor spre Ditrãu. Dupã 1660 familia Bánffy a adus pe aceste meleaguri 391 de familii de români fãgãrãseni din Deda.
În jurul anului 1710 a luat amploare plutãritul pe Mures în zona noastrã si totodatã comercializarea lemnului ceea ce a grãbit dezvoltarea orasului. La primul recensamânt European, ordonat de Josif al II-lea, care a avut loc la Toplita pe data de 20 noi. 1785 s-au numãrat 227 gospodãrii,23 de familii libere si 231 familli de iobagi apartinând de 22 mosieri. Baronul Bornemissza János detinea cele mai multe dintre acestea (52), apoi Baronul Kemény Simon (30) si Contele Teleki Mihály (18).
Acum sã facem o mica sãritura in timp pãna în anul 1868 cãnd de Toplita apartineau 8 "parraedium"-uri, care sunt: Cãlimãnel, Mermezeu, Ciobotani, Mãnãstirea, Vâgani, Moglãnesti, Plopis si Mãgherus. Aici trebuie precizat cã in acel an Valea deja fãcea parte din asezare.
În timpul primului rãzboi mondial in Toplita si regiunea sa s-au desfãsurat lupte sângeroase ca mãrturie a acestui fapt stã Monumentul de la Secu unde au fost înmormântati 771 de soldati, si Cimitirul Eroilor Maghiari din cartierul Zencani unde sunt înmormântati 450 de militari. Toplita a fost proclamat oras în 1952. (Iar în 2002 municipiu.)
Alte date din istoria asezãrii: în 1658 a fost construitã Mãnãstirea Doamnei; in 1847 mãnãstirea Sf. Ilie; între 22 sept. 1867 si 21 aug. 1869 a fost construitã biserica Romano Catolicã în vecinãtatea unei vechi biserici din lemn din 1780; biserica Ortodoxã s-a construit între anii 1867 si 1903; în 1870 s-a înfiintat Scoala Confesionalã Romano Catolicã; în 1895 a fost construitã biserca Reformatã; în 1896 s-a deschis o Scoalã de Stat Maghiar in cartierul Valea; între 1903 si 1907 a fost construit castelul Urmánczy acum muzeu etnografic; între 1928 si 1929 o biserica greco catolicã in cartierul Cornisa care a fost construitã în locul unei vechi biserici de lemn ridicatã între 1777 si 1791, care a fost mutatã intr-un sat din apropiere, Gãlãutas.
Atractiile orasului: statiunea Bánffy (Bradul) care se aflã la o altitudine de 677,2 m deasupra nivelului mãrii, aici gãsiti printre altele si un bazin cu apa termalã de 27oC; strandul Urmánczy care a fost cumpãrat in jurul anului 1870 de familia Urmánczy de la familia Lázár din Lãzarea, asezatã la 653,8 m deasupra nivelului marii cu apã termalã de 26oC.
Oameni celebrii nãscuti in Toplita: Dr. Urmánczy Nándor (1868-1940) deputat timp de 16 ani, fondator si presedinte pe veci al fundatiei "Ereklyés Országzászló".
Dr. Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh al României, prim-ministrul României între 1938 si 1939.
În 1567 Petrichevich Horváth Kozma a pus bazele asezãrii aducãnd 3 familii de tãrani moldoveni pe mosia lui Bánffy Pál, micul sat a fost botezat Taplócza.
Taplócza a "suferit" mai multe schimbãri de nume in deceniile urmãtoare: Taplócza, Toplicza, Gyergyó-Toplicza, din data de 1 febr. 1861 Oláh-Toplicza, apoi de la 1 ian. 1907 Maroshévíz pânã în 1918, de când se numeste Toplita Românã, desi documentele oficiale, incã contin si numele de Maroshévíz lângã aceasta.
Aceastã regiune a fost proprietatea Banului Simon pânã în 1228, iar incepând cu acest an trece pe mâna familiei Bánffy, care reuseste sã-si pãstreze uriasele mosii pânã în 1945. În 1658 asezarea a fost în totalitate distrusã de cãtre o "armata" de moldoveni condusi de Pintea, in drumul lor spre Ditrãu. Dupã 1660 familia Bánffy a adus pe aceste meleaguri 391 de familii de români fãgãrãseni din Deda.
În jurul anului 1710 a luat amploare plutãritul pe Mures în zona noastrã si totodatã comercializarea lemnului ceea ce a grãbit dezvoltarea orasului. La primul recensamânt European, ordonat de Josif al II-lea, care a avut loc la Toplita pe data de 20 noi. 1785 s-au numãrat 227 gospodãrii,23 de familii libere si 231 familli de iobagi apartinând de 22 mosieri. Baronul Bornemissza János detinea cele mai multe dintre acestea (52), apoi Baronul Kemény Simon (30) si Contele Teleki Mihály (18).
Acum sã facem o mica sãritura in timp pãna în anul 1868 cãnd de Toplita apartineau 8 "parraedium"-uri, care sunt: Cãlimãnel, Mermezeu, Ciobotani, Mãnãstirea, Vâgani, Moglãnesti, Plopis si Mãgherus. Aici trebuie precizat cã in acel an Valea deja fãcea parte din asezare.
În timpul primului rãzboi mondial in Toplita si regiunea sa s-au desfãsurat lupte sângeroase ca mãrturie a acestui fapt stã Monumentul de la Secu unde au fost înmormântati 771 de soldati, si Cimitirul Eroilor Maghiari din cartierul Zencani unde sunt înmormântati 450 de militari. Toplita a fost proclamat oras în 1952. (Iar în 2002 municipiu.)
Alte date din istoria asezãrii: în 1658 a fost construitã Mãnãstirea Doamnei; in 1847 mãnãstirea Sf. Ilie; între 22 sept. 1867 si 21 aug. 1869 a fost construitã biserica Romano Catolicã în vecinãtatea unei vechi biserici din lemn din 1780; biserica Ortodoxã s-a construit între anii 1867 si 1903; în 1870 s-a înfiintat Scoala Confesionalã Romano Catolicã; în 1895 a fost construitã biserca Reformatã; în 1896 s-a deschis o Scoalã de Stat Maghiar in cartierul Valea; între 1903 si 1907 a fost construit castelul Urmánczy acum muzeu etnografic; între 1928 si 1929 o biserica greco catolicã in cartierul Cornisa care a fost construitã în locul unei vechi biserici de lemn ridicatã între 1777 si 1791, care a fost mutatã intr-un sat din apropiere, Gãlãutas.
Atractiile orasului: statiunea Bánffy (Bradul) care se aflã la o altitudine de 677,2 m deasupra nivelului mãrii, aici gãsiti printre altele si un bazin cu apa termalã de 27oC; strandul Urmánczy care a fost cumpãrat in jurul anului 1870 de familia Urmánczy de la familia Lázár din Lãzarea, asezatã la 653,8 m deasupra nivelului marii cu apã termalã de 26oC.
Oameni celebrii nãscuti in Toplita: Dr. Urmánczy Nándor (1868-1940) deputat timp de 16 ani, fondator si presedinte pe veci al fundatiei "Ereklyés Országzászló".
Dr. Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh al României, prim-ministrul României între 1938 si 1939.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu